Am deschis anul 2018, cu un retreat de 12 zile în Thailanda, cu conectare la întreaga ființă, la corp, la minte, la emoții, la stări, la spirit, care nu întâmplător se numește Alchimy Retreat. A fost o combinație puternică de yoga, meditație, detoxifiere și reiki.
La început, lucrurile nu au fost prea roz. Programul prin care treceam aproape zilnic: 2h ritual de curățare internă a corpului, 1h30 detox yoga, care se axa pe respirație și câteva posturi care deblochează șoldurile, 5h de formare și practică reiki, vreo 2h de meditație (nidra yoga, în mod special).
Aveam voie să beau multă apă, sucuri de legume verzi, în principal (pe care nu le suportam, beam doar suc de morcovi), zeamă de la nuca de cocos și o fiertură îngrozitoare de legume. Primeam psyllium și suplimente care după câteva zile îmi dădeau o puternică senzație de greață, de am refuzat să le mai iau de la un anumit moment.
Mă simțeam ca într-o închisoare a corpului, chinuit de posturile din yoga, pe un fond de amețeală și greață pe care le resimțeam, de privarea de libertate de a alege ceea ce mănânc.
În multe zile, îmi spuneam că e normal să îți promită ăștia că viața e frumoasă după ce te chinuie atât. Și eu pot să le promit celorlalți, în programele pe care le ofer că vor simți frumusețea vieții, după ce îi chinui vreo 10 zile.
A mânca sau a te hrăni
Nu ținusem niciodată vreo dietă, nu prea am aflat cum este să te abții de la ceea ce vrei să mănânci. În afară de perioadele de post, în care oricum mâncam doar ceea ce pofteam vegetarian, nu prea înțelegeam cum stau lucrurile.
Propunerea lor era să purifici corpul, să nu mănânci timp de 10 zile, să iei doar sucuri de legume, în special verzi, și să bei foarte multă apă, pentru că, în acest fel, celulele încep să se regenereze, să se curețe după 36 ore de când începi acest proces, promițând: longevitate, claritate mentală, eliberarea de emoții, precum frica, furia.
Zi de zi, corpul nostru trebuie să ”înghită” chestii: hrana introdusă pe gura în ritm alert, între discuții de business sau cu colegii, mult prea rar luată, în liniște; avalanșa de emoții prin care trecem inevitavibil, de-a lungul zilei; dureri de cap de la discuții aprinse cu colegii, familia, clienții etc.
Ne bombardăm zilnic cu gânduri negative și mâncare nesănătoasă, iar corpul ne susține cu energie, ne urmează în tot ceea ce vrem să facem și mă întreb cât timp îi alocăm și noi cu mintea, de-a lungul unei zile, cât timp îi acordăm atenție, așa cum i se cuvine.
După câteva zile fără mâncare solidă, devenisem un animăluț, care simțea toate mirosurile de la depărtare, îmi imaginam gustul fiecărui miros, degustam totul cu puterea minții. Eu fiind o persoană extrem de pofticioasă, o gurmandă, deși, nu par, am avut ceva de tras cu aceste miresme care îmi umblau pe la nas.
Mi s-au ascuțit toate simțurile, în jurul meu și în interiorul meu, toate zgomotele, mirosurile, emoțiile erau ca un fel de clopoței, care vin și sună puternic și nu ai cum să nu îi auzi. Toată povestea asta mă ancora puternic în prezent, în prezentul interior, în prezentul exterior.
În a zecea zi, când aveam voie să mănânc, eram nerăbdătoare ca un copil, care a doua zi trebuie să plece în vacanță, aveam un foc interior care m-a trezit de la 4.30, am trecut prin toate ritualurile necesare ca să mă pregătesc să iau prima masă. Mi-a luat o oră întreagă să mănânc un bol de papaya, dar întai i-am savurat totul de la culoare, mireasmă, aromă… eram toată doar un Mmmm, yummy! și simțeam cum totul se micșorase în mine și nu mai puteam mânca mult, eram foarte conștientă de fiecare bucățică care ajunge în stomac și, apoi, în burtă.
Chinezii spun că, de fapt, creierul nostru se află în abdomen, în această zonă, găsim multe organe importante, aici se acumulează multe emoții. Dacă îi acordăm atenție, măcar un minut, simțim cât de încordat este când suntem în trafic, când ceva nu ne convine, tot aici simțim și fiorii când ne îndrăgostim. Mereu pe butonul de fugă, toate organele din această regiune se află într-o oală sub presiune și ne întrebăm, apoi, de ce ne îmbolnăvim.
Înainte să încep programul propriu-zis de detox de 10 zile, am avut două zile în care mâncam legume, fructe și beam înainte de mese, câte un suc care curăța ficatul. Acest suc l-au denumit Liver Flush, obținut din zeama de la 3 lime, sucul de la 2 portocale, un pic de ghimbir, de boia, 3 căței de usturoi, 2 lingurițe de ulei de măsline extravirgin, pe care îl bei înainte de mese și stai cam 15 min întins pe partea dreaptă.
Deja seara puteam să mănânc mai mult, însă, am realizat că dacă mestec, de atâtea ori, astfel încât mâncarea aproape să devină lichidă, așa cum mi-au sugerat cei de aici, atunci mă satur mult mai repede. Mă bucuram că mă aștepta un platou cu sushi, chiar și vegetarian, oricât de ciudat, ar suna pentru o mare iubitoare de sushi.
Mi-a plăcut foarte tare abordarea celor de aici, vizavi de stilul de a te hrăni, să introduci în meniul tău toate acele ingrediente, care îți oferă energie, o stare de bine. Însă, pentru asta e nevoie să fiu de acum înainte conștientă, de ceea ce îi ofer corpului și să remarc cum se simte… varianta preferată de ei este regimul prin eliminare care presupune să identifici ce grupe alimentare nu sunt bine tolerate de corpul tău și, astfel, poți elimina cu totul alimentele respective.
Ca să realizezi o astfel de dietă, ideal, este ca 2-3 săptămâni să mănânci doar vegetarian. Va trebui să excluzi mai multe grupe alimentare, timp de cel puțin 3 săptămâni, și să le reintroduci, pe rând, pentru a putea identifica care alimente nu te ajută, cum ar fi carnea, ouăle, cafeaua, cartofii, zahărul, făina etc. Câteva principii de bun simț pe care cred că orice om ar trebui să le știe:
Dar, ca să le pot aplica trebuie să respect câteva reguli, înțelegând cu toata ființă, de fapt, ce înseamnă acest mindful eating:
Deși, această dieta implică multă planificare, coordonare și prezență, poate ajuta foarte tare să îți cunoști propriul corp și reacțiile acestuia la diferite alimente, și îți permite să îți faci propriile ajustări la alimentație, astfel încât, să îți îmbunătățești starea de sănătate, performanța zilnică și calitatea vieții, în general.
Deci, nu mâncăm ca sparții, orice și oricum, de fapt, recomandarea este să ne hrănim toate simțurile cu alimentele care ne ajută, fără conversații interioare cu privire la ce vom face dupa ce mâncăm, fără conversații în afară de ceea ce ne hrănește.
În ultima zi, înainte de plecare, deși, alimentația mea, din perspectiva bunicii mele, care se afla deja pe alte tărâmuri, ar fi lăsat mult de dorit, doar ceva ierburi și fructe, am luat o excursie de o zi cu barca și am fost extrem de surprinsă, cât de multă energie, am avut pentru a vâsli la caiac, să înot, să urc în 20 min până la 500m diferență de altitudine.
În ziua plecării, am stat câteva ore în Koh Samui, iar acele câteva ore petrecute în mijlocul străduțelor, forfotei de oameni, m-au obosit foarte tare de a trebuit la 8pm să îmi arunc mintea obosită în pat.
Comparând cele două zile, realizez că nu este nevoie de multă hrană, ca să avem energia necesară, ci avem nevoie, mai degrabă, de limpezirea minții pentru a ne reface energia.
Sunt genul de antreprenor care are o minte structurată, axată de pe obiective și planuri de acțiune, cu masterate și EMBA. De câțiva ani, de când am început căutările interioare sunt anumite lucruri, care nici nu știu cum să mi le explic nici mie logic și, cu atât mai puțin, și altor oameni.
Sunt anumite aspecte despre viață, despre care nu te învață nimeni, nici familia, nici vreo formă de învățământ, mai citești câte ceva în cărți, dar până nu experimentezi, poți fi foarte ușor în baricada oamenilor care nu cred și resping informații. Și este ceva, care uitându-mă în spate la anii de experiență acumulați, la studiile multiple pe care le am, nu se compară cu nimic și care este esența vieții.
Ceea ce scriu mai jos poate părea familiar pentru unii, pentru alții, care au fost ca mine în trecut poate să li se pară ceva tras de păr, dar tocmai pe aceștia îi invit să rămână deschiși și să caute să treacă prin experiențe, care să le lărgească acest Univers vast, care le expandează cunoașterea și înțelepciunea.
Reiki este despre a folosi energia Universului, energia iubitoare, de a o canaliza către tine sau altcineva pentru a aduce o stare de bine corpului, minții și spiritului tău („rei” înseamnă universal, cosmic, spiritual și „ki” înseamnă energia, forța. Deci, Reiki = Energia Universală). Unii numesc această energie universală, bioenergie, Lumină sau Chi, alții îi spun prana sau, chiar, Duhul Sfânt. Reiki este o foarte bună tehnică de relaxare, de reducere a stresului și de vindecare. Prima mea experiență cu reiki s-a întâmplat, într-un team-building, când mi-am propus să oferim unei echipe de manageri, o călătorie interioară mai puțin obișnuită și nu pot spune că am simțit mare lucru atunci, însă, după 4 ani de la acest prim pas pot spune că am evoluat mult, în acest sens, în a SIMȚI ceea ce mă înconjoară, puterea energiilor dintre noi oamenii, dintre noi și animale și natură.
Această a doua inițiere în Reiki pe care am avut-o, în acest retreat, a adus mai multă intensitate, mai multă profunzime, nu mai îmi sună a chineză, așa cum suna pentru majoritatea oamenilor neexperimentați, deja recunoșteam multe cuvinte, fraze, puteam să articulez și eu multe fraze. Inițierea am resimțit-o ca atunci când îi prinde ploaia de vară pe doi îndrăgostiți desculți în parc și se bucură de fiecare strop de apă, în îmbrățișări și sărutări. Eu resimțeam toată această ploaie binefăcătoare că se întâmpla în exteriorul, dar și în interiorul meu, ma inunda cu bucurie și iubire intensă. Este ca atunci când conectezi un aparat la sursa de curent electric, se încarcă până se echilibrează, numai că, în acest caz, vorbim de corpul uman. Poate de aceea, iubim starea de îndrăgosteală, pentru că electrocutează întreaga ființă, îi dă o energie aparte și o stare minunată, de plutire, de înălțare.
Este minunat să poți să oferi și să primești, în același timp, lucrând cu oamenii în terapie, atâta energie pe care o simt cum ia diferite forme și culori. Am simțit atâta expresivitate și infinitate în propria ființă, atunci când am descoperit această lume a energiilor, care pentru majoritatea sunt invizibile și asta pentru că nu este promovată, ca o opțiune de viață.
Pe lângă reiki, am mai experimentat nidra yoga, care este o meditație ghidată stând în poziția culcată, ni se cerea să stăm trezi, ceea ce ducea corpul și mintea în acea stare în care visam și eram conștientă că visez. Și această stare simțeam cum îmi dă o stare de încărcare, de conectare la Sursă/la Energie.
În același retreat, am mai ales să particip la o respirație șamanică, în care mi s-a cerut să folosesc respirația pe gură, expir de două ori scurt și inspir lung, timp de șapte minute, consecvent și ritmat. La finele celor șapte minute, trebuia să blochez respirația, aproximativ trei minute, după un inspir profund. Oricât de ciudat ar părea exercițiul acesta, după ce faci câte un astfel de set, simți cum tot corpul ți se resetează, începe să plutească, este ceea ce unii numesc faptul că îi crește vibrația, simți cum particule din tine încep efectiv să plutească. Este uimitor cum corpul poate rezista la orice dacă este relaxat, pentru că, într-o zi normală de muncă, nu ai putea să stai trei minute fără să respiri și să stai și relaxat, în această stare.
Toate aceste tehnici pe care le-am experimentat provin din părți ale lumii total diferite și am descoperit din nou că exista atâtea căi ca să ajungi la aceeași destinație și asta îmi amintește de un citat pe care îl ador: Paths are many, truth is one.
Acest articol este o invitație la experimentare, aceasta fiind pentru mine, principala cale de cunoaștere, de dezvoltare, de accesare a sursei originale de informație, de transformare a propriei vieți.